{"id":14261,"date":"2024-04-09T11:43:20","date_gmt":"2024-04-09T11:43:20","guid":{"rendered":"https:\/\/sarom.wpenginepowered.com\/?p=14261"},"modified":"2024-04-16T06:04:01","modified_gmt":"2024-04-16T06:04:01","slug":"interviu-cu-dr-george-cojocaru-lector-la-facultatea-de-horticultura-din-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/sarom.eu\/ro\/interviu-cu-dr-george-cojocaru-lector-la-facultatea-de-horticultura-din-bucuresti\/","title":{"rendered":"Interviu cu Dr. George Cojocaru, Lector la Facultatea de Horticultur\u0103 din Bucure\u0219ti"},"content":{"rendered":"\n

Domnul Dr. George Cojocaru, Lector la Facultatea de Horticultur\u0103, \u00een cadrul departamentului Bioingineria Sistemelor Horti-viticole ne-a acordat un interviu \u00een care acoperim evolu\u021bia recent\u0103 a domeniului oenologic din Rom\u00e2nia precum \u0219i tendin\u021be tehnologice viitoare. Discu\u021bia surpinde \u0219i detalii legate de ambalajele din sticl\u0103 \u0219i impactul lor \u00een procesul de vinifica\u021bie. V\u0103 invit\u0103m s\u0103 \u00eel citi\u021bi mai jos:<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Cum sim\u021bi\u021bi ca a evoluat domeniul oenologic \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultimii ani?<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

\u00cen primul r\u00e2nd au ap\u0103rut organisme \u0219i principii organizatorice democratice cum sunt ONVV, ONVPV, ADAR, APIA, AFIR, asocia\u021bii de produc\u0103tori \u0219i altele.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen domeniul oenologiei s-a investit foarte mult \u00een ultimii ani, at\u00e2t \u00een vii c\u00e2t \u0219i \u00een crame. Au fost \u00eenfiin\u021bate planta\u021bii noi cu soiuri mai ales pentru vinuri de calitate. Ele au permis implementarea de tehnologii \u00een vii orientate c\u0103tre mecanizarea lucr\u0103rilor \u0219i reducerea interven\u021biilor manuale. \u00cen crame, au fost modernizate fluxurile tehnologice, investi\u021biile \u00een recipiente din inox, sisteme pentru controlul temperaturii \u0219i echipamentele moderne, permit un control riguros al proceselor. Toate acestea sunt reflectate \u00een calitatea vinurilor, drept dovad\u0103 fiind medaliile de aur ob\u021binute de Rom\u00e2nia la concursurile interna\u021bionale de vin. Lipsa politicilor na\u021bionale de promovare a acestui domeniu la care contribuie \u0219i dezinteresul unor produc\u0103tori, ne face s\u0103 fim mai pu\u021bin cunoscu\u021bi la nivel interna\u021bional. Acest lucru este explicat de exporturile de vin relativ mici \u00een raport cu alte \u021b\u0103ri sau cu media la nivel global. Romania export\u0103 sub 5% din produc\u021bia de vin, de\u0219i ar trebui s\u0103 exporte >20-30% din produc\u021bie. \u021a\u0103rile cu tradi\u021bie \u00een acest domeniu export\u0103 \u00eentre 30-40% din produc\u021bie, iar la nivel global exporturile cu vin se ridic\u0103 la peste 40% din produc\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Este foarte clar c\u0103 Romania are nevoie \u00een continuare de implementarea unor politici care s\u0103 faciliteze promovarea acestui domeniu la nivel interna\u021bional \u0219i implicit cre\u0219terea exporturilor de vin.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Din experien\u021ba dumneavoastr\u0103, care sunt gre\u0219elile mai frecvente la care sunt expu\u0219i produc\u0103torii de vin din Rom\u00e2nia? Unde sim\u021bi\u021bi ca \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi produc\u0103torii de vin?<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Produc\u0103torii de vin au investit foarte mult \u00een crame \u0219i \u00een vii, dar \u00een mai multe situa\u021bii s-a omis un lucru esen\u021bial, autocontrolul calit\u0103\u021bii, laboratorul cu dot\u0103rile specifice \u0219i personalul din laborator. Controlul proceselor \u0219i deciziile corecte se iau \u00een baza unui laborator bine pus la punct, iar externalizarea \u00een totalitate a serviciilor de laborator nu este \u00eenc\u0103 o op\u021biune viabil\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Dac\u0103 ne referim la calitatea vinului, aceasta se controleaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd prin ob\u021binerea unor struguri de calitate, care, nu se reflect\u0103 doar prin aspectul fizic, ci mai ales prin compozi\u021bia fizico-chimic\u0103 dat\u0103 de o serie de factori pedoclimatici, dar \u0219i de tehnologia viticol\u0103. Evaluarea \u0219i controlul  calit\u0103\u021bii strugurilor este un prim pas spre vinurile de calitate, acestea incluz\u00e2nd o serie de analize de laborator \u0219i de evalu\u0103ri senzoriale pentru a decide corect data recolt\u0103rii dar \u0219i pentru a evalua \u0219i gestiona corect deficien\u021bele sau excesele din struguri pe durata procesului de vinifica\u021bie. Gre\u0219elile cele mai frecvente la vinifica\u021bia primar\u0103 apar din lipsa informa\u021biilor furnizate de laborator \u0219i din deciziile luate \u00eentr-un timp foarte scurt f\u0103r\u0103 un fundament \u0219tiin\u021bific. \u00cen majoritatea cazurilor de e\u0219ec decizional, problemele pot fi corectate pe parcurs \u00een procesul de produc\u021bie. \u00cen aceste condi\u021bii, unele vinuri care ar fi putut sa fie excep\u021bionale, ajung doar ni\u0219te vinuri impersonale, f\u0103r\u0103 defecte. O alt\u0103 problem\u0103 mai acut\u0103 fa\u021b\u0103 de producerea efectiv\u0103 a vinului o reprezint\u0103 v\u00e2nzarea. Un vin excep\u021bional din punct de vedere calitativ este cu siguran\u021b\u0103 mai u\u0219or de promovat \u0219i de v\u00e2ndut fa\u021b\u0103 de un vin oarecare, dar ambalajul care nu spune o poveste, \u00eel va face extrem de dificil de v\u00e2ndut.  \u00cen acest sens, bugetul de marketing \u0219i strategiile implementate joac\u0103 un rol foarte important pentru succesul companiei.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Crede\u021bi ca Rom\u00e2nia \u0219i-a g\u0103sit un stil propriu in abordarea vinifica\u021biei? Este diferit de modelele diferite oferite de alte \u021b\u0103ri?<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Exist\u0103 abord\u0103ri diferite la nivel global privind vinifica\u021bia din \u021b\u0103rile cu tradi\u021bie care fac parte din \u201clumea veche\u201d a vinului fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rile care fac parte din \u201clumea nou\u0103\u201d a vinului. De\u0219i Rom\u00e2nia este o \u021bar\u0103 care face parte din \u201clumea veche\u201d a vinului, prin simplul fapt c\u0103 \u00een spa\u021biul Carpato-Danubiano-Pontic a existat vi\u021ba de vie s\u0103lbatic\u0103 \u00eenc\u0103 din epoca antic\u0103, abord\u0103rile tehnologice \u0219i de marketing sunt mai de grab\u0103 apropiate de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u201clumea nou\u0103\u201d a vinului. Colectivizarea \u0219i viziunile regimului comunist din Rom\u00e2nia au f\u0103cut ca ast\u0103zi s\u0103 ne afl\u0103m undeva \u00eentre cele dou\u0103 lumi. Sunt c\u00e2teva diferen\u021be majore privind abordarea vinifica\u021biei deoarece trebuie s\u0103 \u021binem cont c\u0103 \u00een propor\u021bie de peste 95% din produc\u021bia de vin reprezint\u0103 consum pe plan intern, astfel c\u0103 vinurile sunt produse pentru gustul consumatorului din Rom\u00e2nia. Lucrurile se vor schimba treptat pentru c\u0103 pe pia\u021ba vinului din Rom\u00e2nia sunt tot mai multe vinuri importate de calitate foarte bun\u0103, cu pre\u021b foarte bun, iar preferin\u021bele consumatorului se schimb\u0103 treptat pe m\u0103sur\u0103 ce consum\u0103 \u0219i alte vinuri.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Care sunt principalele tendin\u021be \u00een viticultura & oenologie din punct de vedere tehnologic pentru anii viitori?<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Vorbim tot mai des despre subiecte precum viticultura \u0219i oenologia de precizie, care presupun o serie de tehnologii moderne \u00een care sunt utiliza\u021bi senzori \u0219i programe care colecteaz\u0103 date diverse \u00een timp real \u0219i care analizeaz\u0103 \u0219i asigur\u0103 suport decizional cu privire la tratamente \u0219i lucr\u0103ri din vie sau chiar \u00een cram\u0103 pe durata proceselor.  Aceste sisteme de suport decizionale au evoluat foarte mult \u00een ultimii ani \u0219i mai toate etapele de produc\u021bie pot s\u0103 fie monitorizate \u0219i gestionate cu ajutorul lor, astfel c\u0103, pot reduce considerabil timpul de munc\u0103, substan\u021be utilizate \u0219i mai ales luarea deciziilor, care, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 pot cre\u0219te productivitatea, eficien\u021ba economic\u0103 \u0219i calitatea produselor. Exist\u0103 totu\u0219i o tendin\u021b\u0103 la nivel interna\u021bional de conversie a planta\u021biilor viticole la produc\u021bie organic\u0103 astfel c\u0103 suprafe\u021bele viticole organice au ajuns la peste 6% din suprafa\u021ba viticol\u0103 total\u0103. Pe de alt\u0103 parte, la nivel mondial mai exist\u0103 o preocupare pentru soiurile de struguri cu rezisten\u021b\u0103 genetic\u0103 la boli \u0219i la stresul abiotic. Aceste soiuri noi sunt ob\u021binute prin mai multe genera\u021bii de retro\u00eencruci\u0219\u0103ri interspecifice \u00eentre diferite specii cu anumite rezisten\u021be ale genului Vitis<\/em> sp.<\/em> \u0219i soiurile nobile Vitis vinifera<\/em>. \u00cen final se dore\u0219te ca genomul Vitis vinifera<\/em> s\u0103 reprezinte procentual c\u00e2t mai mult \u0219i vinurile s\u0103 nu fie diferite de cele tradi\u021bionale ob\u021binute din soiuri nobile. Prin aceste programe de cercetare se dore\u0219te reducerea utiliz\u0103rii pesticidelor. Nu este exclus ca \u00een urm\u0103torii ani s\u0103 fie plantate suprafe\u021be importante din aceste soiuri \u0219i s\u0103 se produc\u0103 vinuri comerciale din soiuri despre care nu am mai auzit \u00een trecut. Un alt aspect important este faptul c\u0103 doar 85% din produc\u021bia de vin este reprezentat de consum \u00een ultimii 20 de ani, surplusul de vin din fiecare an \u0219i tendin\u021bele de la nivel mondial de sc\u0103dere a consumului pe cap de locuitor, ar putea s\u0103 duc\u0103 la o sc\u0103dere considerabil\u0103 a suprafe\u021belor viticole din unele \u021b\u0103ri. A\u0219a cum tehnologiile de ast\u0103zi sunt la un nivel pe care acum 20 ani nu l-am anticipat, cu siguran\u021b\u0103 progresele cercet\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii vor aduce schimb\u0103ri considerabile \u0219i \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Ce este important sa stim referitor la leg\u0103tura dintre oxigen \u0219i \u00eenvechirea vinului?<\/strong><\/h3>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Persoanele implicate \u00een procesul de vinifica\u021bie cunosc destul de bine acest aspect, mai exact leg\u0103tura dintre oxigen \u0219i etapele de stocare, de maturare sau de \u00eenvechire. A\u0219a cum un m\u0103r t\u0103iat pe jum\u0103tate \u0219i l\u0103sat pe mas\u0103 o anumit\u0103 durat\u0103 de timp (Figura 1.A \u0219i Figura 1.B), se oxideaz\u0103 \u0219i culoarea devine brun\u0103, \u0219i vinurile expuse la concentra\u021bii diferite de oxigen sunt supuse unui proces de oxidare mai lent sau mai rapid.<\/p>\n\n\n\n

\"\"